Locuit din vechi timpuri, teritoriul ce poartă denumirea de Valea Bistrei a constituit, prin numeroasele și variatele sale bogații, prin poziția geografică administrabilă, în care muntele și valea se îmbină armonios, un loc propice de dezvoltare a activității omenești. Descoperirile arheologice, urmele materiale adeveresc o neîncetată evoluție a societații umane pe aceste meleaguri.
Începand din sec.III î.Hr. populația începe să se organizeze politic si militar pentru a face față războaielor de apărare și se consolidează sub numele de geto-daci. În prima jumătate a sec.I î.Hr. regiune munților Orăștiei devine centrul puterii dacilor.
Locurile de închinăciune ale dacilor erau sus pe munți, cat mai aproape de cer. În peșterile de pe muntele Cogaion erau și locuințele marelui preot, sfetnicul regelui. Nu o dată s-a propus identificarea acestui munte cu Gugu (2294 m) situat in apropierea de izvorul Bistrei.
Prezența unor cuvinte de origine dacă:Măgura,Scorilo,Lolaia, măciste, brad, căciula,cojoc,copil,grad,urdă,zer etc. atestă prezența intensă a dacilor in această parte de țara.
Din zona comunei Marga se cunoaște o importantă inscripție care amintește de construcția unui templu al zeitei Nemesis : Prin grija familiei Ael Diongenes, ajutată de către Colegium utricularium, a fost inăltat acestmonument inchinat zeiței Nemesis. Natura acestui colegiu ridică și azi semne de intrebare.
Între anii 100-120 d.Hr. strategi romani au construit la Marga așezarile Margum Terrari și fortul Margum, de unde probabil provine si numele comunei. Tot ăn această perioadă a fost construit și podul Pons Augusti peste Nemeș. Urmele lui se văd si astăzi pe malul drept al Nemeșului, in locul numit Cărăment. Alte semne romane pe aceste meleaguri sunt și urmele de mine și flotatii din aur de pe teritoriul comunei Marga, localizate de localnici pe Șipot,Radolea si Suveri.Intr-o harta din secolul XVIII apare Marga printre cele 163 de localități cu descoperiri din epoca romană.